Din secretele rămăşiţelor faraonului Ramses a II-lea

Pentru mai bine de un secol au fost expuse la Muzeul Luvru din Paris, etichetate ca fiind vasele canopice ce conţin măruntaiele îmbălsămate ale marelui faraon egiptean Ramses al II-lea. Însă cele patru urne, acoperite de hieroglife, nu sunt ceea ce păr. Analizele cromatografice şi spectometrice ale unei echipe de cercetători chimişti, coordonată de Jacques Connan de la Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg, au indicat că unul dintre acestea conţinea un unguent pe bază de uleiuri vegetale. Cu toate acestea, cele patru vase din faianţă albastru-turcoaz, purtând numele celebrului faraon, au fost piese forţe în secţiunea de egiptologie a Muzeului Luvru.

Pe baza analizelor cu carbon 14 s-a stabilit că unul dintre cele două vase datează din jurul anului 1035 I.Hr. Ramses a murit în 1213 I. Hr., cu 128-228 de ani înainte. Celălalt vas, în care se găseşte răşină pură utilizată la îmbălsămarea morţilor, este mai recent, din jurul anului 275 I.Hr. Connan este de părere că vasele au fost utilizate pentru conservarea cosmeticelor utilizate în templele dedicate lui Ramses al II-lea, ceea ce ar explica prezenţa inscripţiilor. Celelalte două vase adăpostesc, probabil, viscerele unui înalt demnitar din perioada ptolemeică. 

Două dintre vase erau deschise, iar un medic din Lyon a descoperit în ele un pachet care adăpostea o inimă îmbălsămată. Pentru că numele lui Ramses al II-lea figura pe vas, s-a presupus că cele patru urne adăpostesc măruntaiele celebrului faraon. Dubiile au început să apară după ce s-a descoperit, în 1985, că inima faraonului nu fusese scoasă din mumia acestuia, conservată la muzeul din Cairo.



Comentarii